Revolutia crestina din Romania

           În ciuda multor sceptici care credeau că istoria a incremenit  odată cu regimul ateist-comunist aveam totuşi o premoniţie că ceva se va întâmpla şi cu România. Ne pregăteam instinctiv pentru o revoluţie creştină. Soarta unora dintre noi  era oricum pecetluită după ameninţările făcute de anchetatorii securităţii în urma vizitelor la garsoniera lui Petre Ţutea, aşa că ori dispăream ori ne înrolau şi pe noi dacă mai supravieţuia regimul ceauşist. Însă intuiţia nu ne-a înşelat şi a  venit  momentul salvator din Decembrie 89 la care am participat din plin. Mi-am adus aminte imediat de optimismul lui Ţutea in ce priveste destinul poporului roman  în vara aceluiaşi an când imi spunea:

„Când aceste regimuri vor deveni inutile , poporul roman se va scutura de ele ca gâsca de apă.”

 După discursul fatal al lui Ceausescu la Televizor despre revolta de la Timişoara stârnită la casa pastorului reformat Laslo Tokes ne-am întâlnit mai mulţi prieteni la apartamentul lui Victor Negara  din Piata Cosmonauţilor.  Acesta se  ocupa împreună cu un vecin de bloc de multiplicarea şi distribuţia înregistrărilor video cu Ioan Alexandru pe care le-am realizat  în anii precedenţi. La sfârşitul întrunirii a venit şi poetul. Am înţeles cu toţii că este începutul sfârşitului acestei ere.

 După evenimentele şi schimbările aduse de Revoluţie aveam să aflu ca prietenul  britanic Alfred Gregory Eagers, prezentat în Parlamentul României de Ioan Alexandru, care şi-a riscat viaţa în timpul regimului comunist, introducând clandestin Biblii în ţară, a fost cel care a luat  scrisoarea de protest din casa supravegheată din Cluj a lui Istvan Tokes, tatăl lui Laszlo Tokes. Acesta a făcut-o publică în mas media occidentală scandalizând aparatul represiv ce a dus la conflictul care a stârnit solidaritatea cu pastorul reformat Tokes şi în cele din urmă revoluţia în Timişoara, Bucureşti şi celelalte oraşe din ţară. 

 În ziua când s-a declanşat revolta în piaţa fostului C.C. din Bucureşti  în sânul meetingului lui Ceausescu, m-a sunat Costel, un cunoscut de la Arte Plastice care frecventa cursul poetului, să ne întâlnim în faţa hotelului Bucureşti. Mansarda unde locuia el a devenit dupa aceia proverbială fiind pomenita ca loc de conspiratie împotriva regimului ceauşist. Am dorit să trecem de cordonul de miliţeni şi civili care delimitau masele de oameni organizate chemate din diferite intreprinderi de cei ca noi veniţi din curiozitate si mâhnire. Am insistat fără succes să participăm. Doream să auzim pe viu ce ar mai putea să  spună Ceausescu după ce toata lumea ştia ca s-a tras în manifestanţi la Timişoara. Când meetingul s-a spart , am fost agresat de doi „civili“ care doreau sa mă ridice. Din fericire nu au reusit să mă prindă. Manifestanţii deja începuseră să mărşăluiască prin oraş scandând lozinci impotriva dictatorului şi de solidarizare cu Timişoara. Seara târziu eram în dreptul hotelului Intercontinental când au început să se audă primele focuri de armă. Ziua următoare am aflat ca Ioan Alexandru fusese  în piaţa Univrsităţii împreuna cu Victor până noaptea târziu şi s-au rugat pentru cei răniţi şi muribunzi după ce soldaţii regimului au început să tragă în plin în tinerii demonstranţi anticomunişti.

În noaptea de foc a revoluţiei din Bucureşti, Ioan a fost cu icoana şi crucea în toiul evenimentelor sângeroase care au hotărât întorsătura istoriei. A  făcut turul fostului Comitet Central, rugându-se pe la uşile zăvorâte ale bisericilor din centrul Bucureştilor cerând ajutorul lui Dumnezeu şi a tuturor Sfinţilor ca să cadă regimul criminal. A făcut acest înconjor ritual, precum vechii israeliţi în jurul zidurilor Ierihonului rugându-se neîncetat.Dimineaţa devreme când se spăla sangele de pe caldarâm am revenit pe bulevardul Magheru în rândul celor ce se adunau din nou să manifeste împotriva regimului în faţa soldaţilor şi tancurilor. Simţeam o atracţie magnetică a  acelui loc, trebuia să fim martorii  şi participanţii acelor evenimente cruciale. Atunci  l-am vazut pe Ioan Alexandru în faţa militarilor înarmaţi stând cu crucea în mână, rugându-i să nu tragă în oameni. În cele din urmă au venit  muncitorii organizaţi iar armata a cedat. Dupa ce s-a tras cu gloanţe oarbe şi vestea morţii sefului armatei s-a raspândit în mulţime a venit ceasul eliberării. Peste timp Ioan avea să evoce într-o extază mistică aceste momente sublime:

„Crucea de lemn pe care o ţin în dreapta ridicată spre tancuri este pirografiată pe ambele feţe. Acelaş Iisus Hristos răstignit  se vedea atât dinspre mitraliori cât şi dinspre cei împotriva cărora sunt mitralierele şi tunurile oarbe ale tancurilor îndreptate.Hristos este în mijlocul nostru, între noi toţi, intre Abel şi Cain, între fiul de acasă şi fiul risipitor, între Petru şi Iuda, între noi toţi muşcaţi de şarpele apostaziei, căci toţi avem nevoie de El ca muşcătura otrăvită să-şi piardă puterea ….Se ridică Sfânta  cruce, pluteşte uriaşă peste Bucureşti, peste Carpaţi spânzură iarăşi Crucea uriaşă a morţii şi învierii –crux mortis et resurectiones- cum spne o piatră din veacul al patrulea din Dobrogea.Vorbesc încet, vorbesc rar, răspicat soldaţilor cu mitralierele în mâini. Unul plânge şi a plecat capul ca o lebăda pe umarul stâng şi plânge. Îl vede pe Hristos pe cruce. Se ascunde sub mantaua militară şi plânge. El este soldat pus să tragă în  fraţii lui. Vede crucea şi nu va trage pentru că gloanţele lacrimilor i-au junghiat şi ciuruit inima. ..Fierbe ţara pentru că spânzură crucea, a aparut Hristos în inima Bucureştiului, a apărut Hristos pe cruce, începe sângele Lui să curgă. Crucea lui începe să sângere şiroaie din ranele Lui pe urma piroanelor şi a cuielor bătute cu ciocanul de soldaţii romani. A început să curgă sângele din crucea lui Hristos din picioarele Lui răstignite, din mâinile Lui, din coasta străpunsă junghiată cu lancea otrăvită, din inima Lui începe să curgă şiroaie pe străzile Bucureştiului, începe să curgă sângele din fruntea Lui mitraliată de gloanţele tancurilor şi mitralierelor armatei secrete, a acestei armate de elită daco-romană păgână, începe să curgă sângele lui Iisus Hristos din crucea Lui spânzurată peste Bucureşti , şi-n trupul său ciuruit de gloanţe, ba aici, ba acolo, căci crucea Lui este în toate zările, apus, răsărit, miazăzi-miazănoapte. Chipul Lui începe să coboare, trupul Său dumnezeiesc de frumos, cuviosul său trup feciorelnic, începe să pogoare de pe cruce şi tot pogoară şi tot rămâne, este şi pe cruce şi pe stradă, începe armata lui Hristos coborâtă de pe cruce, începe invincibila armată a lacrimilor iubirii lui Hristos să pogoare să ocupe Bucureştiul să îngroaşe armata tinerilor, adolescenţilor studenţi, a muncitorilor. Hristos de pe cruce, se îmbracă,  se disimulează, începe să ia grabnic trupul său străpuns  pogorât de pe cruce, să ia veşmânt în blugi în straie obişnuite de oameni ai acestui veac douazeci, în straiul  chiar acestui soldat  care plânge în faţa ochilor mei… 

După fuga lui Ceauşescu cu elicopterul Ioan Alexandru a fost luat de mulţime şi dus la televiziune. A strigat plin de emoţie mulţimii de lângă clădirea Televiziunii  de pe o maşina cu megafoane: Hristos a înviat fraţilor! A învins Hristos! Am învins! Era copleşit de emoţie, recunoştinţă şi bucurie nu atât că am fost eliberaţi  ci că Iisus Hristos este Eliberatorul. Ştia şi era conştient de importanţa şi puterea gesturilor  rituale pe care le-a săvârşit.Apoi a fost dus de mulţime în studioul de transmisie în direct  arătând şi el în toată România cu crucea în mână căderea comunismului şi biruinţa lui Hristos. Avea să mărturisească mai târziu  ca nu a ieşit în faţa tancurilor  nici cu Buda , nici cu Socrate nici cu Zalmooxis sau Jupiter, nici cu Lenin sau Marx sau Stalin ci cu Iisus Hristos a carui armă se numeşte Iubirea. 

 Silviu Despa

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s