Martori ai Catacombei – Richard Wurmbrandt

R:  

      Aţi fost unul dintre oamenii acestui pământ românesc care a strigat ca un profet dezastrul ateu în care ne-am aflat în Europa. Când nimeni nu avea curajul să facă acest lucru şi când chiar europenii erau înclinaţi să decoreze pe dictatorii atei mai degrabă decat să-i critice. În aceea vreme nimeni nu vorbea despre biserica subterană românească, despre puşcăriile româneşti, despre dezastru în care se afla spiritul poporului român. Noi am socotit că am ieşit din Egipt dar ne învârtim în pustie, încă n-am ajuns în pământul făgăduinţei. Ce trebuie să facă poporul român la ora de faţă după această robie atee-comunista?

Richard Wurmbrand:

-Dacă îmi puneţi întrebarea aceasta primul meu gând este că România ca şi restul Europei de Est , nu a ieşit încă de sub comunism. S-a zguduit sistemul politic comunist. Au suferit ei. O bătălie au pierdut, dar nu s-a distrus comunismul. O bătălie pierdută nu înseamnă un război pierdut. Războiul însă nu l-au pierdut. De patruzeci şi ceva de ani la noi, de şaptezeci în Rusia, s-au auzit numai minciuni; nu este Dumnezeu, nu-i Hristos, nu-i Maica Domnului, nu-i cer, nu-i iad, nu-i nimic decât materie, şi otrava aceasta a pătruns adânc în minţi, chiar dacă lumea ştie că comunismul a fost fals; ceea ce au înghiţit patruzeci de ani , asta rămâne. A fost o dictatură care se deosebea mult de alte dictaturi care au fost în istorie, anume că obliga pe toţi să fie şi în rai, nu era destul să sufere dar trebuia să strige „ura!” tiranilor. Şi cine strigă patruzeci de ani “ura!” tiranilor ca să se justifice în faţa propriei conştiinţe crede întradevăr că tiranii sunt buni. Eu am văzut la Târgu Ocna, când au primit ştirea că Stalin a murit, oameni plângând. Erau victimile lui Stalin care ştiau că el este binefăcatorul omenirii. În primele zile ale revoluţiei lumea se răzvrătea împotriva comunismului  şi acum mai sunt pe stradă oameni care strigă jos comunismul sau moarte comunismului. Dacă i-ai întreba care este ideologia cealaltă? Ideologia este tot să avem mai multă mâncare, să avem salarii mai mari, să avem şi să avem…. Aceasta-i ideologia comunistă: să avem, să avem aici pe pământ. Lozincile pe care ei le strigau au pierdut perspectiva spirituală. Evreii, un popor din care am cinstea să fac şi eu parte, au ieşit din Egipt, dar Egiptul nu a ieşit din ei. Când erau liberi în pustie, au vrut să-şi facă un dumnezeu. Şi-au făcut un viţel de aur care era zeul Egiptului. Ceea ce trebuie este curăţirea poporului. Va fi un proces lung de curăţire pentru poporul român şi pentru celelalte popoare. Când Dumnezeu a scos poporul evreu din pustie i-a dăruit oameni mari ca Moise, Aron şi alţii. Fiecare din noi să întrebe pe Dumnezeu în chestiunea asta, n-aş putea eu fi o lumină, o pildă în acest popor. Ridicarea unui popor începe prin ridicarea unor oameni din mijlocul poporului. Să dea Dumnezeu ca fiecare cititor al revistei care se numeşte aşa frumos „Renasterea” să renască, să se nască din nou, să devină un altfel de om.  

 Din „ Martori ai Catacombei” publicat in Revista Renasterea, febroarie 1991